Ciclul individual de viata. Perioada embrionara dureaza pana la germinatia semintei. Este caracteristica plantelor inmultite prin seminte si se intalneste si la inmultirea portaltoilor de nuc. Perioada juvenila este perioada de crestere sau de tinerete a plantelor. La nucul inmultit prin seminte, perioada juvenila poate dura 10 - 12 ani, timp in care are loc formarea scheletului si a radacinilor principale. Cresterea este foarte puternica in aceasta perioada iar formatiunile fructifere lipsesc. Cresterea lastarilor este puternica si se prelungeste pana toamna tarziu motiv pentru care lemnul insuficient maturat degera in timpul iernii. La nucul altoit, perioada juvenila este mult mai scurta, dupa 1-2 ani de la altoire nucii produc primele fructe, iar fructificarea economica se produce la 4 - 5 ani de la plantare. (se inregistreaza un castig de 5 - 7 ani prin intrarea mai timpurie in fructificare). Inceputul rodirii este definit prin aparitia primelor fructe si dureaza pana la obtinerea unor productii maxime si constante. La nucul obtinut prin samanta inceputul fructificarii se produce odata cu anul 8 de la plantare si poate fi prelungit pana la anul 15. Plantele altoite au perioade de inceput a fructificarii mai timpurie (anul 4) si cu durata mai scurta (pana in anul 6 - 7). Perioada de mare productie incepe la varste diferite si poate dura 50 - 100 de ani. Productivitea este mai redusa si uniforma la plantele pe radacini proprii si mai mare si constanta la cele altoite. Perioada de diminuare a rodirii se instaleaza odata cu reducerea productiei de nuci si se datorează fenomenului de uscare centripeta a scheletului si de dimiuare a cresterilor anuale. La nuc aceasta perioada se produce la varsta de 70 - 80 ani si poate fi atenuata prin aplicarea unor lucrari tehnologice adecvate (taieri puternice, fertilizari, combaterea corecta a bolilor si daunatorilor). Perioada de declin (sau perioada de batranete) apare odata cu accentuarea uscarii ramurilor de schelet si lipsa rodului). Ciclul anual de viata al nucului. In zona tarii noastre nucul parcurge cele patru anotimpuri sub două forme; starea de repaus si starea de vegetatie. In conditiile din Romania, nucul intra in perioada de repaus in cursul lunii octombrie, odata cu incetarea cresterii si caderii frunzelor. In aceasta perioada se inregistrează un repaus profund (pomii nu pornesc in vegetatie chiar daca se inregistreaza temperaturi pozitive mai ridicate). In perioda de repaus nucii suporta temperaturi negative care coboara pana la 30 - 33° C. Starea de vegetatie incepe in momentul umflarii mugurilor, calendaristic perioada incepe in prima decada a lunii aprilie si cuprinde etapele: Umflarea mugurilor aceasta faza se declanseaza atunci cand temperatura medie zilnica din aer este de 10° C. Dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor. Calendaristic, faza se produce intre 15 - 30 aprilie, in functie de evolutia temperaturilor. In aceasta perioada se produc brume si uneori chiar ingheturi care pot distruge in intregime fruntele si lastarii. Cresterea intensa a lastarilor. Aceasta fenofaza se desfasoara incepand cu prima decada a lunii iulie. Pentru a asigura o crestere normala a lastarilor (50-100 cm) la plantele pe rod este necesar ca in cursul lunilor mai - iulie aceste plante sa beneficieze de cantitati optime de ingrasaminte si de apa. Maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare. Aceasta fenofaza incepe la sfarsitul verii, odata cu formarea mugurelui terminal si se incheie la caderea frunzelor. O mare parte din substantele existente in frunze migreaza catre ramurile pomului. Acestea contribuie la cresterea concentratiei sucului celular si la sporirea rezistentei la ger. In unele toamne lungi, calduroase şi ploioase, se constata ca majoritatea frunzelor raman pe pomi (la cei tineri) si in acest fel tesuturile nu se maturează si sufera in iarna. Pentru evitarea acestor fenomene negative se recurge la inierbarea intervalelor dintre pomi, reducerea ingrasamintelor cu azot si a apei iar in unele cazuri la defolierea plantelor prin tratamente cu sulfat de cupru fapt care produce fortat incetarea perioadei de vegetatie. Fenofazele organelor de rod. Infloritul si legarea fructelor. Nucul este o planta unisexuat monoica, adica are flori mascule (amenti) si flori femele dispuse separat, dar situate pe aceeasi planta. Infloritul si legarea fructelor reprezintă o fenofază specifica la nuc, legata in mod direct de nivelul temperaturilor inregistrate (pragul biologic de +10° C) in aceasta perioada. In conditiile dealurilor subcarpatice, infloritul florilor femele la nuc se produce in perioada 14 aprilie - 22 mai. Florile mascule infloresc intre 19 aprilie - 18 mai, in functie de soi. Dupa inflorire are loc polenizarea anemofila (cu ajutorul vantului) si fecundarea sau legarea fructelor. La majoritatea soiurilor de nuc exista un decalaj de una sau mai multe zile intre perioadele de inflorire la cele doua tipuri de flori (fenomen numit dichogamie). Durata de emisie a polenului din amentii unei plante poate fi de 8 - 14 zile, dar emisia puternica dureaza numai 5 - 6 zile. La florile femele, durata sigura de receptie a polenului este de 8 - 10 zile. Daca cele doua periode de plina inflorire sunt decalate in timp, polenizarea florilor femele cu polenul propriu nu este posibila. Pentru ca sa se obtina productii de nuci este important sa se asigure polenizatorii (soiuri de nuc) adecvati a caror perioada de inflorire a florilor mascule (eliberarea polenului de catre amenti) sa coincida cu perioada de inflorire a florilor femele de la soiurile de baza din livezile de nuc. Cresterea fructelor. La soiurile de nuc, mai putin decat la alte specii pomicole, intalnim fenomenul de cadere fiziologica a fructelor in cursul lunii iunie. Maturarea fructelor. Coincide cu momentul in care miezul si-a desavarsit evolutia iar coaja verde crapa. Perioada de maturitate incepe la sfarsitul lunii august, cu soiurile timpurii. Fructul de nuca este o pseudodrupa, formata dintr-un invelis exterior verde (epicarp), coaja lignificată (endocarp) si samanta (miezul). La nuc se oţin 2 - 4t/ha, in ultimele decenii, amelioratorii de soiuri de nuc au creat noi genotipuri care realizeaza productii de peste 7 - 8t/ha.

Cresterea si dezvoltarea nucului