EA_Juglans regia

Nucul, Juglans regia L. Este un arbore din familia Juglandaceae, raspandit in zona temperata si mediteraneana, atat ca flora spontana, cat si in culturi. Isi are originea in zona geografica intinsa din Balcani spre est, pana in Himalaya si sud-vestul Chinei. Cele mai mari paduri se afla in Kargazstan, unde copacii se dezvolta extensiv, in paduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000 – 2.000m (Hemery 1998) mai ales la Arslanbob, in provincia Jalal-Abad. CLASIFICARE STIINTIFICA Regn: Plantae Increngatura: Magnoliophyta Clasa: Magnoliatae/Dicotyledonatae Ordin: Juglandales Familie: Juglandaceae Gen: Juglans Specie: J. regia Nume binominal Juglans regia L. Nucul a fost introdus in vestul si nordul Europei din vremea romanilor sau mai devreme, iar in cele doua Americi in secolul 17. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franta, Serbia, Grecia, Bulgaria si Romania (in Europa), China (in Asia), California (in America de Nord) si Chile in America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a raspandit pe scara larga si in alte regiuni: Noua Zeelanda si sud-estul Australiei. Descriere. Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri inaltime. Are trunchiul gros si scoarta neteda, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte larga si bogata. Frunzele sunt mari, compuse din 5 - 9 foliole eliptice, cu margini intregi, glabre.Florile barbatesti sunt grupate in gamenti masculi solitari sau cate doi, cilindrici, multiflori. Florile femela sunt grupate cate 2 pana la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Infloreste in luna mai.Fructul este drupa sferica, avand o singura samanta, cu doua cotiledoane mari, zbarcite, bogate in untdelemn si numita nuca.Se inmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destula greutate. Spontan crește sporadic in paduri de amestec, mai ales la deal, in Romania, in special in Banat si Oltenia. Cultivat, creste in toate regiunile tarii. Specii mai intalnite sunt J. Regia si J. Nigra. Ultilizarea nucului. Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romani. Ea apare in alimentatie, in nenumarate forme ale produselor romanesti: cozonaci, colaci, placinte si alte produse de acelasi tip, in alimente rituale cum sunt coliva sau macinicii, in anumite alimente de post (sarmale de post si altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nuca e folosit in unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care il contine. Acest untdelemn era folosit in vechime de romani, alaturi de untdelemnul de fag sau jir, atunci cand nu se putea folosi untdelemnul de masline. Cojile de nuca, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confectionarea de mici jucarii pentru copii; in special barcute, dar nu numai, pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. Invelișul gros, verde, se folosește atat pentru unele tratamente, cat si pentru obtinerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru par, textile naturale si altele asemenea. Din acesta se mai poate obtine dulceata. Florile sunt folosite in popor, sub forma de infuzie, ca tratament pentru intarirea si insanatosirea parului si a pielii capului. Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, inchis la culoare, foarte rezistent, pretios. Se folosește pentru mobila de lux, pentru piese de lux in ornamentatii si decoratiuni, pentru elemente speciale sau ornamente in realizarea iahturilor,in confectionarea de casete etc. Compozitie chimica. Semintele contin foarte putina apa, protide 15%, grasimi 63%, hidrati de carbon 14%, saruri de Na 4 mg%, K 545 mg%, Ca 70 mg%, P 430 mg%, vitamina A 4m%, vitamina B1 0,35 mg%, riboflavina 0,10 mg%, niacin 1 mg%, vitamina C 15 mg%. Frunzele contin taninuri elagice 4 - 5%, inozitol, juglona, cantitati mici de ulei volatil. Pericarpul contine juglona (5 hidroxil 1 - 4 naftochinona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaza o combinatie cu proteinele din piele si da o coloratie bruna. Utilizare farmaceutica. Produsul poarta denumirea de juglandis folium et pericarpium, si reprezinta foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L. Frunzele si pericarpul fructelor au utilizări terapeutice in medicina umani si veterinara. Principiile active pe care le contin sunt raspunzatoare de actiunile bactericida, bacteriostatica, astringenta, usor hipotensiva, hipoglicemianta, calmanta, cicatrizanta, emolienta, antitoxica, antimitotica, antisudorala, antieczematoasa si antireumatismala. Farmacodinamic principiile active impiedica inmultirea bacteriilor, produc o sangerare a tesuturilor, capilarelor sanguine, imprima o actiune homeostatică locala, au o actiune usor hipotensiva, scad concentratia de glucoza din sange, relaxeaza tesuturile si determina scaderea starilor inflamatorii, inlatura toxinele din organism, stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, actioneaza impotriva transpiratiei, suprima diareea si inlatura inflamatiile acute ale intestinului. Actiunea cea mai importanta este cea astringenta si amarotonica cu aplicatii in tratamentul dispepsiilor si inflamatiilor catarale gastrointestinale. Datorita acestor efecte se intrebuintează in tratamentul simptomatic al manifestarilor subiective de insuficienta venoasa (dureri de gamba, hemoroizi), diarei usoare, descuamarile pruriginoase ale capului (matrata), afectiuni dermatologice contra arsurilor superficiale si putin intinse (antipruriginos si antibacterian), afectiuni ale cavitatii bucale și faringiene (antialgic), cosmetica la colorarea parului (reactionează cu grupele tiol – SH ale cheratinei avand efect tinctorial). Se utilizează sub forma de infuzie, decoct, tinctura sau chelati cu care se prepara sampoane si lotiuni capilare cu care se fac aplicații locale.Pentru vindecarea racelii ascunse, vara se recomanda plimbari prin livezi de nuci sau sezutul la umbra unui nuc infrunzit, deoarece frunzele acestuia emana iod. Sursa: http://ro.wikipedia.org/